Tanarul regizor Vlad Cristache a reusit sa castige pariul vietii sale artistice de pana in prezent, o data cu punerea in scena a piesei “Leonce si Lena”, noua premiera de la Teatrul “Maria Filotti”. Asta pentru ca Vlad a readus povestea clasica pe scena teatrului, a recreat adevarata emotie, si totodata, a cucerit prin adaptarea sa contemporana a textului scris de Georg Buchner.
Ce este dragostea daca nu o indelunga cautare, supusa, inevitabil, cailor intortocheate ale destinului? Ce este viata, daca nu o indelunga dorinta de evadare din plictisitorul cotidian, din rutina, din toate lucrurile pentru care ne zbatem zi de zi, cu scopul de a reusi sa traim adevarata placere a vietii, bucuria pe care ne-o aduc lucrurile marunte si simplitatea iubirii?

La o prima vedere, povestea din “Leonce si Lena” pare un adevarat basm, sau o poezie eminesciana despre un Luceafar actual, un spirit liber, un rebel ce nu doreste sa se supuna conventiilor sociale ale lumii in care, din intamplare, traieste, aflat in postura propriei cautari de iubire. Doi tineri care sunt fortati, din ratiuni conventionale, sa se casatoreasca, impotriva vointei lor, decid sa evadeze, alaturi de personaje total opuse lumii din care ei provin, un hedonist, care se afla intr-o cumplita teorie a cauzalitatii, si o doica moderna, supusa viciilor lumesti, care in mod cert nu poate fi data drept exemplu al unei bune mame. Cei doi tineri se intalnesc in goana lor nebuna si, nestiind nimic unul despre celalalt, insa lasandu-si sufletele sa vorbeasca, se indragostesc. Finalul este unul fericit, insa nu lipsit de morala. In principal datorita faptului ca povestea iubirii dintre Leonce si Lena este, cu siguranta, povestea noastra, a tuturor insetatilor de iubire, a cautatorilor de idealuri,a celor care dorim sa ne gasim propriul sens al vietii, fara sa ne supunem constrangerilor cotidiene care ne pandesc la tot pasul.

Cautand insa metaforele, poezia si, de ce nu, invatamintele pe care aceasta piesa ni le ofera, sesizam un rege
( ce poate fi asemanat unui presedinte, prim-ministru, sau oricarui alt politician aflat la conducere) inchis intr-un turn de fildes, pentru care oamenii de rand sunt niste simpli anonimi, niste simple masti, si a carui goliciune sufleteasca duce la grandomanie si cauzeaza victime colaterale, in special poporul; niste politisti care, dincolo de vremuri, sunt la fel de tonti, insa care aspira spre libertate ca unic ideal; curtenii moderni, cu alura de agenti secreti, care din cand in cand dau trezirea la realitate a regelui privind datoriile sale de viata.

Nu putem sa nu remarcam elementele impresionante de decor, care aduc o latura oarecum “industriala” in adaptarea lui Vlad Cristache, petalele de trandafir pe care actorii plutesc, parca pentru a ne invita sa ne creeem propria lume roz, lumea fericita dialogurile ludice, poetice, pline de metafore, dar, mai ales, distributia aleasa “pe spranceana”. Corina Bors, frumoasa ingenua, reuseste sa faca un rol fascinant al unei Lene delicate, care viseaza neincetat la adevarata iubire; Ionut Visan surprinde cu un rol matur, poetic, un rol nebun, care ii pune in valoare toata pasiunea artistica launtrica; marele actor Constantin Cojocaru este Valerio, liantul acestei piese, omul din a carui intelepciune si simplitate ne infruptam cu totii; Ramona Ginga, prin partitura doicii ofera exemple de viata de “asa nu”; Valentin Terente socheaza, din nou intr-un mod placut, cu rolul regelui Peter, captivat de propria filozofie de viata, care, din cand in cand, are nevoie sa isi lege un nod la batista pentru a-si aminti de propriul popor; Narcisa Novac este Rosetta, concubina printului Leonce, cea care aminteste de iubirile frivole; cei doi maestri deja ai comediei, Adrian Stefan si Marcel Turcoianu, in rolurile politistilor; si, evident Dan Moldoveanu, Ionel Spalatu, Costica Burlacu si Mihail Ardeleanu, in rolurile “guvernantilor” de ieri si de aiurea.

Dincolo de toate, ceea ce sporeste emotia din suflet, si te face sa visezi, poate sa suferi impreuna cu personajele, sa speri si sa te bucuri, este muzica live, sunetele maiestuoase de pian, oferite de maestrul Cornel Cristei.

Spectacolul se adreseaza celor care simt ca existenta lor intr-o lume banala, disperata dupa succes, trebuie sa se schimbe cumva! Si cum, decat printr-o evadare, fie ea si iluzorie! Haideti sa evadam intr-o fantezie poetica, impreuna cu Leonce si Lena, sa cautam sensuri profunde, sa spunem povestea, a lor, a noastra!, a declarat Vlad Cristache, regizorul piesei “Leonce si Lena”.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.