Ce alegi intre rigori si libertatea gandirii, intre certitudinea propriilor convingeri, care se pot dovedi gresite, si indoielile care uneori sunt eliberatoare? Teatrul “Maria Filotti” Braila propune in aceasta luna, in premiera, spectacolul “Indoiala”, cu un subiect care incita la dezbatere, aprofundare, lamurirea propriilor convingeri si credinte – relatia dintre Biserica si lumea laica, dar mai presus de toate, un spectacol care are menirea de a ne apropia din nou de divinitate, de care, in goana dupa cele lumesti, uitam.
Regizorul bucurestean Eugen Gyemant, pe care publicul brailean il cunoaste din reprezentatiile precedente “Operele prescurtate ale lui Shakespeare” si “Bullets over Lipscani”, prezinta propria adaptare dupa filmul de succes cu acelasi nume, regizat de Patrick Stanley, premiat cu nenumarate distinctii, printre care si Premiul Pullitzer.
Distributia este una de exceptie: marea actrita a teatrului brailean si romanesc Liliana Ghita, remarcabilul Emilian Oprea – a carei evolutie este una certa si pe termen indelungat, Ramona Ginga – cea care cu usurinta ar putea fi caracterizata drept “la femme fatale” din TMF, din punct de vedere actoricesc si Corina Moise, nou intrata in echipa actorilor braileni, care surprinde, emotioneaza si dovedeste din plin faptul ca a intrat cu brio in teatrul brailean, unde cu siguranta va face performanta.

E anul 1964. Carismaticul preot Flynn incearca sa inspire entuziasm printre rigidele traditii ale scolii St. Nicholas din Bronx, condusa de dura directoare, maicuta Alosyius Beauvier. Vantul schimbarii bate in tara, iar scoala accepta primul elev de culoare. Dar cand sora James banuieste ca parintele Flynn este nenatural de atent cu elevul sau, un adevarat razboi incepe intre directoare si profesor, razboi care mai presus de orice dubii, naste victime colaterale.

Tematica subiectelor abordate este una diversa, de la pildele despre barfa si consecintele ei colaterale, la ceea ce incearca sa propovaduiasca Biserica cu adevarat – strictete, rigoare sau libertatea firii umane prin credinta, toate se incadreaza in decorul perfect, monastiresc, creat in tente de lumini si umbre, secventele teatrale accentuand si mai mult misterul si profunzimea acestei piese.

In definitiv, indoiala poate fi o legatura la fel de puternica si de eliberatoare ca certitudinea. Cand esti pierdut, nu esti singur.

Intr-o lume plina de discrepante, rigori si incertitudini, credinta in arta ne poate salva de dezumanizare, asa ca va invitam la teatru!

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.